Revenind cu brutalitate / în ceea ce se numește realitate //
De aici , mă gândesc cum respiri aerul cald pe gâtul meu
,,Iubitule , doar știi că asta îmi dă fiori mereu ,, .
Aici îmi lipsește tinele din tine
Acolo știu că există un cititor ce se gândește la mine .
Nici dacă te-aș fi creat în viziunea mea de copilă
N-aș fi reușit să-ți pun toate butoanele .
Da , e o mașinuță ce-mi presează mințile
Și nu-nțeleg ce-s cu toate volanele , motoarele ...
Acum să nu credeți că m-am supărat
Sunt un copil , n-am învățat ,
Ce-i ăla , parcă ambreiaj ...
Sau nu știu cum , a , portbagaj !
Mașina nu-i pentru băieței ?
Mai mari sau mai mititei
Eu n-o-nțeleg , nu-i treaba mea de fată
I-o dau lui tata , s-o ia pe toată !
