Caut sufletul pierdut şi alungat de orgoliu ,
Îl caut până la punctul îndepărtat de Soare numit afeliu .
Caut ochii expresivi ce-mi aduceau caldură,
Caut zâmbetul larg lipsit de ură .
Îmi caut propria persoană în largul mării
Şi-ţi caut parfumul dulce de dragul adierii ,
Dar cel mai mult te caut pe tine
Doar pentru a mă găsi pe mine .
Caută întunericul pentru a putea găsi lumina.
Caută tristețea, pentru a simți fericirea!
Caută-te pe tine, până în punctul cel mai aropiat, numit suflet! :)
Mulţumesc Deni !
cine cauta gaseste, deci nu te opri!:)
frumoase versuri, multumesc pentru vizita si ganduri>:D<
Mulţumesc şi eu !