În morga clipelor oftate
Mai arunci un ochi la geam ,
Rugai vieţii alinate ,
Dar oricum eu te vedeam .
Genul tău de om ocult
Va sta veşnic în uitare
Tu fă pasul , nu prea mult
Morga nu vrea împăcare !
Ciocolată amăruie , te-am gustat ,
Dar n-ai fost bună
Vei rămâne un ciudat ,
Iar eu mereu o nebună !
merci pentru carte :*
e ceva nou in randurile tale..
un alt tip de vers..
interesante versuri...
cred ca te referi la cineva anume...
misterioasa...
@ 29decembrie : am simit si eu ca mi-am schimabt stilul , si totusi nu prea ma incanta ideea ...
@Lavi : versurile mele mereu sunt inspirate din realitate :)
@Anda : :>
frumoasa poezia:)
multumesc Denisa :*
deci...uau si atat
Hmmm, Bacovia junior :) pupici
Multumesc de vizita>:D<
C.L.M cu placere :*
E frumos. Imi dau seama ca nu te cunosc...
Va multumesc !