N-am să scriu de primăvară sau de flori sau de copii ,
Am să-ți spun ceva banal despre Fluturele mov .
Chiar de sunt ca el în lume și alți fluturi mii și mii ,
Are totuși ceva unic , niște pete ca de morcov .
Însă nu știți cum pățise astfel 'ăst lucru mare .
Astfel un copil micuț s-a gândit el oare ...
,, Pot să-l iau cu mine acasă , însă mai am un sigur ,, of, ,
Ce să-i dau eu de mâncare , oare vrea niște morcov ? ''
Așa drăguț! :o3
Frumos. :)
Imi transmite sentimente de nostalgie si in acelasi timp de relaxare.
Probabil cromatica poeziei te ajută să simți sentimentul de nostalgie , mă bucură acest lucru .
Cat de tare!! :))))
Si-acum ca o vesnica pedeapsa a placerii, Primavara trage-n noi cu fluturii Invierii.
Imaginație inocentă... . Pedepse dulci