Ce-aș fi vrut să mă întorc după ultima țigară
Să te văd tolănit , aproape scufundat
În canapeaua ce-ți ascundea iubirile odinioară .
Însă fumul pătruns ,cu patimă și siguranță
În mintea mea oarecum instabilă
Mi-a spus că ești precum un fir de ață ,
te rupi ușor ...
iubești cu dor ...
și mă lași să mor .
Să nu mai fumeze! Îi face rău. :)
"Timpu-i un ac, iar noi suntem ata din el "
Poate doar fumul de țigară o mai ține stabilă și până la urmă fiecare om are câte un viciu vinovat .
Cred că nu există o comparație mai potrivită .
Fumul-Cesornic: murim treptat sub 2 ghilotine.
Si totusi, iubirea...
Cum poţi să laşi pe cineva să moară?
O moarte spirituală , sufletească uneori există , trupească o regăsim o singură dată